MANAGERUL DE OPERETĂ

Ocupaţia principală a managerului de operetă este să-şi înghesuie secretarele cu aspect cretinoid prin colţurile biroului. Impresia dizgraţioasa şi vag pederastă pe care o degajă simpla lui prezenţă e dată nu atât de opulenta lui obezitate cât mai ales de impresia ca a fost candva complet dezmembrat şi asamblat la loc de cineva foarte neîndemanatic. Cărnurile enorme si flasce ale managerului de operetă sunt aşezate aiurea iar apetitul său gargantuos-pantagruelic le sporeşte zilnic volumul in conditiile in care acestea raman la fel de prost asezate.

Managerul de operetă e plin de dispreţ faţă de toţi cei pe care în puţinătatea inteligenţei (ori în magnitudinea imbecilităţii) sale îi percepe ca fiind inferiori, însă se poartă cu o lipicioasă slugărnicie faţă de cei pe care-i consideră superiori (categorie în care intră toţi cei care au un post superior in ierarhie, ori au amante mai tinere, sau au maşini mai bune ori se afişează că ar avea mai mulţi bani decât el). Acestora, managerul de opereta nu pierde niciodata ocazia să le arate devotamentul lui imbecil. Managerul de opereta poate fi "la bază", expresie pe care o foloseste cu o doza de nedisimulată mândrie, din orice profesie insa exista o predilectie pentru ingineria miniera agronomie ori zootehnie, însă, in toate ipotezele, faptul remarcabil este ca managerul de opereta habar nu are de profesia despre care el afirma ca se afla "la bază" pentru că nu a practicat-o si nu a inteles-o niciodată. Pentru toti cei care cauta  raspunsul la intrebarea: "Cum naiba a terminat dobitocul asta o facultate?" fac observatia ca managerul de opereta are, afara de o doza imensa de slugarnicie care in Romania este confundata in 9 cazuri din 10 cu abilitatile de socializare, si o ambitie invers proportionala cu I.Q.-ul.  Ambitia il promoveaza acolo unde inteligenta lui da gres. Adica peste tot.

Cu toate ca orice limbaj articulat îi este oarecum străin (inclusiv limba pe care o numeste "maternă" dar pe care o violeaza stâlcind-o plin de fanfaronadă) managerul de operetă foloseşte într-un mod foarte original (are această calitate de a fi original cum numai idioţii pot fi) şi total impropriu un idiom în care intră tot felul de expresii luate cu japca de pe unde a apucat. Astfel, managerul de operetă nu conduce niciodata o firma ... nununu ... el o "menegiuieşte"; el şi amantele lui cu aspect cretinoid se îmbracă NUMAI cu haine "firmate" iar el are câte un "targhet" (de exemplu, să se culce cu nevestele altora). 

Dacă e pus să numere, managerul de operetă poate să socotească pentru el şi amanta lui câte 4 mâini (destul de corect dacă admitem că labele din faţă se pun la socoteala), 4 picioare (tot aşa) şi 4 creiere (!?).

Managerul de operată e un fel de antiteză a regelui Midas şi reuşeşte să transforme toate lucrurile de valoare pe care cu totul întâmplător pune mâna sau copita în îngrozitoare kitch-uri. E pasionat de "antichităţi" pe care le achiziţionează şi le înghesuie prin casele amantelor sale cu o lăcomie de hârciog tembel, alăturând fără noimă epoci şi stiluri (ambele noţiuni: "epocă" şi "stil" îi depăşesc mult nivelul de înţelegere care se opreşte la noţiuni mai simple ca "parai", "euroi", "şmen", "şpagă", "ciordeală" ş.a.m.d.). Întregul ansamblu de obiecte adunate si alaturate de managerul de operetă pare demn de un schizofrenic care nu şi-a mai luat de mult timp medicaţia.

Managerului de opereta îi lipseşte cu totul glanda modestiei întrucât aceasta i-a fost extirpată odată cu numirea sa în prima funcţie de conducere (în general după prima delaţiune de succes: turnarea unei foste iubite despre care ştia că inainte de 1989 urmează să facă o întrerupere de sarcină; turnarea unui prieten care tot inainte de 1989 dorea să fugă în RFG; îndepărtarea din funcţie a celui care l-a promovat şi ocrotit împotriva celor de la miliţie cand a fost prins cu lipsuri in gestiune, etc.).

Managerul de operetă foloseşte obsesiv-compulsiv unele expresii pe care nu le intelege mai mult decat intelege o musca principiile termodinamicii. Astfel, el  numeşte orice chestiune pe care nu o pricepe şi care-l deranjeaza ori îl plictiseşte ca fiind:"analiză pe text". Dacă-i spui în faţă că e un imbecil abject însă folosesti pentru aceasta unele expresii usor elevate şi un ton urban, managerul de operetă o să-ţi răspundă foarte probabil că … "faci analiză pe text".

Lozinca managerului de opereta este: Nu conteaza pe cati bagi sub tine principalul este sa ajungi la mal. Inotul artistic e pentru fraieri.

Parafrazand un celebru decalog am sa inchei, scriindu-va ca cele zece porunci ale managerului de opereta sunt:

1. Fii strident. Luptă cu toate mijloacele împotriva discreţiei. Laudă-te că ai cinci case deşi locuiesti la sfarsit de saptamana (fara sa platesti macar chirie) în casa facuta de altul. Ah, sa nu uit! Casa NU era facuta pentru tine, animal gras si prost!

2. Nu te gândi la ceilalţi. Fii egocentric. Încercă eventual să te iubesti singur (La asta te pricepi de minune).

3. Pătrunde pretutindeni. Nu te lăsa marginalizat. Locul tau e in fata, chiar daca nu pricepi ABSOLUT nimic.

4. Fă prozeliţi. O să vezi că nu e foarte greu. Orice turmă are nevoie de un berbec. Banuiesc ca te descurci cu o oaie, nu-i asa?

5. Batjocoreşte toate lucrurile grave. Practică persiflarea mai ales când nu e cazul.

6. Arată-te opac la argumentele celorlalţi. Eventual, refuză-le de plano. (ce înseamnă de plano? Haida-de! Doar nu credeai ca-ti explic chiar si asta, nu-i asa? :P).

7. Caută mereu prim planul. Încearcă să fii contaminant.

8. Evită să-ţi pui întrebări ori să ai îndoieli morale. Drumul tău e unul al certitudinilor.

9. Convinge lumea să se plieze pe setul tău de non-valori. Nu accepta compromisuri.

10. Nu uita că marele tău duşman e BUNUL simţ. Combate-l cu fiecare gest şi cuvânt.

Hai noroc si sa ne traiesti muuuuuuuuuuuuulti ani ... pana ti-oi zice eu "STOP!" :)